Invitati la o nunta in orasul Buzau in preajma lui 1 Mai muncitoresc, am cautat in zona o miniaventura. Solutia a fost o tura de o zi in drumul nostru de intoarce. Informandu-ma pe google.com despre potentialul turistic al judetului, am dat peste un site onest si bine documentat : http://turismbuzau.ro/ de unde s-a infiripat idea chiliilor rupestre de la Alunis.
Cum am ajuns: iesim din Buzau spre Brasov pe DN10, iar la iesirea din localitatea Patarlagele se observa indicatorul turistic (spre dreapta) catre satul Alunis, comuna Colti.
Satul unde mai trag boii la jug, Alunis
Cum ai virat in directia aceea, drumul se inrautateste, gropile sunt din ce in ce mai dese si mainile invart volanul ca pe blatul de pizza. Pana in sat sunt 7 km, timp in care te gandesti la deciziile politice care au dus la deteriorarea durmului si pierderea interesului pentru acea zona.
Intrarea in sat incepe cu o urcare abrupta (10% pietris/pamant) pe care am ales sa nu o facem cu masina. Ne-am echipat rucsacii de tura, am dat drumul la GPS si am plecat catre inima satului. Exista un ghid local care poate fi contactat, dar noi am ales sa ne folosim de tehnologie si orientare la fata locului pentru a gasi poteca.
Intreband satenii care stateau la poarta, despre chilii am aflat ca trebuie sa tinem drumul spre stana, clar vizibil pe plaiul din dreapta satului. Cum ajungi la stana incepi sa vezi pe copaci marcajul turistic, triunighi albastru si banda rosie. Nu am aflat unde se despart cele doua poteci, pentru ca in 30 de minute de la primul marcaj am ajuns la prima chilie (Dionisie)
Drumetia a fost suficienta pentru ziua accea, ne-am fi dorit sa avem mai mult timp la dispozitie sa exploram si celelalte chilii, dar se insera. Recunoastem ca am plecat tarziu in traseu (pe la 6 pm) si am ajuns inapoi la masina la ora 8 pm cu popas si vizita si pauza pentru poze.
Este o tura grozava pentru cei mai aventurosi, pentru incepatori in ale orientarii cu mici portiuni de explorare. Este si un loc genial de a ascunde o comoara Geocache (www.geocaching.com)