În vara lui 2011 am închiriat biciclete din Blois ca să vedem castelele de pe Valea Loarei. În 2012 am cumpărat biciclete la mâna a doua din Köln ca să vedem castelele de pe Valea Rinului. Pentru 2013 ne-am pus în gând să ne luăm pliabile ca să călătorim fără limite.
Pe bicicletă în Franța, Belgia și Germania
După experiența pe două roți din Franța, Belgia și Germania, pe viitor vrem să luăm avionul cu tot cu biciclete până în țara pe care dorim să o vedem.
Așa nu o să mai stăm cu grija că depășim termenul limită de predare a bicicletelor închiriate (cum a fost în Franța). Ca să nu mai zic de Germania când am avut o zi la dispoziție să găsim două biciclete second hand la un preț OK și care să fie și perfect funcționale. Eu am avut noroc, că bietul de Andrei ajunsese să biciclească fără o pedală.
Dar întâmplarea pe care o dăm ca exemplu de „așa nu”, este cea din Bruxelles, când ne-am fript cu niște biciclete închiriate, pentru că nu aveau expus tariful decât pe site și abia după am observat că erau cam scumpuțe: 18 euro de bicicletă pentru câteva ore de pedalat.
De ce e bună o bicicletă pliabilă
Ce diferențiază o astfel de bicicletă de restul e faptul că se strânge și e mult mai ușor de transportat în momentele în care nu o folosești, față de o bicicletă de dimensiuni mai mari. O poți lăsa la bagaje în avion, în tren, sau poate și la muzee, fără să-i mai poți grija că ți se poate fura. Tot așa o să o putem lua în camera de hotel, dacă nu sunt locuri special amenajate pentru parcarea bicicletelor.
Când ne plimbăm cu bicicleta în afara țării nu vă imaginați că facem ture de forță, ci de maxim 50 de kilometri pe zi, ca să avem timp și să vizităm. Așa că o pliabilă e bună în cazul în care nu mai ai putere să pedalezi, pentru că te poți sui într-un tren / autobuz cu bicicleta pliată fără să-i deranjezi pe ceilalți călători.
Pe pliabilă ai, de obicei, un portbagaj pe care poți căra un rucsac – suficient pentru cîteva zile de aventură pe bicicletă prin țări străine.
Dezavantaje
Din auzite, știu că nu poți prinde o viteză prea mare cu o bicicletă pliabilă, că tre’ să dai la pedale din greu. Dar nu asta e problema noastră când vom călători în afara țării, pentru că vrem să ne simțim bine, nu să câștigăm la maraton.
Un alt dezavantaj ar fi că toate gropile și bordurile se simt exact în partea dorsală. Șoseaua trebuie să fie perfectă. Bine că în afară există piste speciale pentru biciclete și că bordurile sunt foarte joase, nu ca la noi.
Bicicleta mea pliabilă
Primul pas a fost făcut. Mi-am luat o Dahon Vitesse D7 la mâna a doua. Are șapte viteze, roți de 20”, frâne pe față și pe spate. Prinde 20 de kilometri la oră. Dar mai mult mă încântă că are protecție la roți, portbagaj și sonerie.
Nu rămâne decât să planificăm o nouă ieșire de explorat meleaguri străine pe bicicletă!
Dacă ai experiențe similare pe bicicletă și ponturi despre cum e să vezi lumea pe pliabilă (inclusiv despre transportul cu avionul), lasă-mi un comentariu. M-ar interesa să știu ce probleme pot apărea, ce ture ciclistice se pot face la noi și pe afară, ce accesorii sunt indicate pentru o pliabilă.