Știți momentele alea nesuferite când se schimbă planurile de călătorie cu câteva zile înainte de plecare? Sau mai rău, chiar când ești cu bagajele la ușă? Bineînțeles, și noi ne-am lovit de probleme neprevăzute (bine că nu era ceva grav), și a trebuit să apelăm la planul de rezervă.
Odată s-a întâmplat să nu fim atenți la data de plecare într-un info trip in Vama Veche; era săptămâna următoare. Dar ne-am descurcat: am strâns niște amici și-am făcut o tură de-o zi până la Cabana Mălăiești.
N-a fost să fie…
La începutul lui august trebuia să mergem în Castle Break-ul organizat de Monumente Oltenia la conacele și culele din Oltenia. Din păcate, cu două zile înainte de plecare, excursia s-a amânat din cauza inundațiilor din zonă. Ce facem acum? Nu aveam de gând să petrecem week-end-ul în București, mai ales că era vreme tocmai bună de niște iarbă verde. În momentele astea e bine să apelezi la wish-list. Știți voi, lista aia cu locuri unde vrei să ajungi. Nu trebuie să o ai scrisă pe foaie; noi o avem în minte și, paradoxal, se tot mărește pe măsură ce ne plimbăm.
Andrei îmi propune să pedalăm pe la Viscri sau să campăm pe malul Lacului Sfânta Ana. Aleg varianta cu bălăceala, că plimbări cu bicicleta putem face și primăvara sau toamna. Sâmbătă dimineața mai aveam ceva urgent de reparat în casă și reușim să plecăm din București abia la ora 1. Pe drum Andrei zice că e ceva în neregulă cu mașina, deși a trecut prin niște reparații de curând. Mergem cu atenție în direcția Brașov, numai că pe la Posada ne prinde o grindină de zic că o să spargă parbrizul. Ne uităm cu compasiune la bicicliștii din tura lui Iulian Ene de pe Valea Prahovei cum pedalează sub ploaia de gheață. Îmi făcuse și mie cu ochiul tura aia, bine că vizitasem deja majoritatea din cele 11 obiective turistice pe care și le propusese Iulian să le atingă în tura aia.
După vreo 20 de minute scăpăm de grindină, dar avem altă problemă: se circulă bară la bară. Ok, ne spunem că n-o să dureze decât până la Comarnic, că acolo e problema cu trecerile de pietoni dese. Dar iată că trecem de Sinaia și se merge tot în ritmul melcului. Eram plecați de patru ore din București și nu reușisem să ajungem nici până la Brașov. Unde mai pui că noi intenționam să facem traseu pe jos de trei ore și să găsim loc de campat. Până la urmă facem cale întoarsă spre Breaza.
Breazaland
Tată lui Andrei e din Breaza, așa că o să ne tot vezi făcând excursii prin zonă. De cele mai multe ori suntem pe coclauri sau Andrei e cu bicicleta în niște ture prea off-road pentru mine.
Breaza ne-a salvat de data asta week-end-ul. De obicei este o destinație în sine, pentru că localitatea se mândrește cu renumele de stațiune balneo-climaterică din 1928. Pe noi ne atrag mai ales dealurile subcarpatice de ~ 400 metri altitudine, pe care colindăm, de cel mai multe ori, fără țintă.
Așa am făcut și la începutul lui august, când ne-am luat ca punct de reper terenul de golf al Clubului Lac de Verde și am umblat nestingheriți prin livezile oamenilor. Din loc în loc am dat de turme de oi sau de vaci, dar am avut noroc că nu ne-au ieșit în cale câinii de stână. Zona e interesant de studiat, să vezi cum, la câteva sute de metri de casele pompoase ale localnicilor, se unduiesc dealuri cu pășuni sau livezi. Pășunatul excesiv a format niște cărări aproape paralele pe versanți, acolo unde peretele încă n-a luat-o la vale. Am traversat o zonă ce semăna mai mult a prăpastie, după care ne-am odihnit la umbra unui pom, în clinchetul oilor adunate sub un nuc în apropiere. Am mai coborât și urcat niște văi, am admirat niște cai și vaci arătoase pe coama unui deal, până am decis că e vremea să ne întoarcem acasă. Și am mers pe dibuite, prin livezile oamenilor, prin zone mai mlăștinoase, cu mărăcini de-un metru, și ne-au lătrat niște pui de câini de talie medie, cu picioare scurte, de mi-era mai mare dragul de ei, de cât de caraghioși erau!
Așadar, planul nostru de rezervă include explorări de coclauri, relaxare în hamac, fructe de sezon și animăluțe. Într-un cuvânt: Breazaland.
Pentru o vizualizare mai bună a fotografiilor, dă click pe imagine.