Am mai multe locuri dragi pentru care iubesc Bucureștiul, locuri de care mi-ar fi dor dacă m-aș muta de aici. Multe se află în centru sau pe lângă casă. Într-unul din locurile astea o să mă găsești dacă rămân în week-end în București.

Noul Cinematograf al Regizorului Român

Cred că pe primul loc este Noul Cinematograf al Regizorului Român (NCRR) pentru că acolo se dau filme bune, recente, premiate pe la tot felul de festivaluri. De multe ori, la sfârșitul proiecției au loc discuții cu oameni care au luat parte la realizarea filmului (actori, regizori, scenariști). Biletul costă 10 RON, dar eu am tot beneficiat de reducerea de 7 lei pentru studenți. Filmul începe la fix, pentru că nu-ți bagă 15 minute de reclame ca la mall.

Clubul Țăranului Român

De NCRR se leagă și Clubul Ţăranului Român, unde poți mânca o mămăligă cu brânză în timp ce asculți un concert de Ada Milea sau o improvizație teatrală. Noi mergem acolo, de obicei, înainte sau după film. De senzație e și mâța sau motanul care se plimbă pe sub mese pe terasă și care e, de altfel, și imaginea cafenelei (judecând după logo).

Muzeului Țăranului Român

Și Clubul și cinematograful se află în curtea Muzeului Țăranului Român (MȚR) unde ajungem ușor cu metroul la Victoriei direct de la serviciu sau de-acasă, sau chiar cu bicicleta. Îți poți lăsa bicla în standul din fața Clubului sau chiar la intrare în cinematograf. În week-end aici sunt târguri de meşteşugari sau anticari cu mobilă de pe vremea bunicii.

UNATC

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” (UNATC), nu pentru că am avea noi veleități artistice, ci pentru că şi aici se proiectează producții românești, întotdeauna cu discuții despre film la final. Publicul e format, în general, din studenți la Regie, Actorie, care pun întrebări pertinente, uneori prea tehnice pentru cunoștiințele noastre în domeniu. Studenții Universității scriu şi distribuie gratuit revista de cinema Film Menu în care analizează filme de referinţă de la noi sau din afară. Nu te aştepta să găseşti aici filmele de box-office, ci, mai degrabă, un Cineclub pentru oameni pasionaţi de arta cinematografică. Plus că intrarea e gratuită.

Restaurantul Casa Noastră

Lângă UNATC e Restaurantul Casa Noastră, frecventat de studenții de la Actorie. Prețuri bune, mâncare cu ciuperci pe gustul meu, păcat că e cam mult fum de țigară și că se aerisește doar prin deschiderea gemurilor și ușilor. Pe terasă sunt bănci și mese de lemn, rustice.

Roaba de cultură

Roaba de Cultură din Herăstrău (intrarea Pescăruș) – o pajiște curată, cu iarbă deasă și pufoasă, cu fotolii bean bags pe care le poți muța de colo-colo, cu muzică ambientală ziua, cu ateliere după-amiaza și concerte seara. Aici se încheie traseul de la Skirtbike și e locul în care mi-am serbat una din zilele de naștere. Plus că aici vin de multe ori în pauza de la serviciu să îmi iau prânzul, să citesc sau pur și simplu să mă relaxez.

Incubator 107

Incubator 107 e locul în care oameni pasionați țin ateliere despre hobby-ul lor și încearcă să transmită mai departe pasiunea respectivă. Nu sunt neapărat specialiști, ci entuziaști și binevoitori. Nu cred c-am văzut vreodată pe cineva cu o karma negativă la Incubator. Acolo am învăţat să fac mărţişoare din Fimo, să împletesc în stilul fishtail sau am descoperit bienfacerile ventuzelor aplicate pe spate (borcănaşele alea cu spirt de pe vremea bunicii). Nocturna este o petrecere în prima sâmbătă din fiecare lună, cu teasere ale atelierelor programate în luna respectivă. Pentru participarea la ateliere și la Nocturnă e încurajată o donație. În ultima vreme donația a crescut de la 10 la 30 de lei. Chiar dacă e „donație”nu se cade să pleci fără să fi contribuit și tu la efortul „meșterilor”. Merită să vii la Incubator, măcar pentru socializare. Eu am dat peste colegi de generală sau peste oameni cunoscuți la turele cu bicicleta, de exemplu.

Carol 53

Casa Carol 53 , aflată pe Bulevardul Carol la același număr, este o clădire – monument, veche de vreo 100 de ani, care până nu de mult era locuită de oameni fără adăpost. Din vara lui 2012 un grup format în preponderență din arhitecți a reușit să primească aprobarea proprietarului de a restaura clădirea și de a o folosi pentru tot felul de proiecte culturale: expoziții, proiecții de film, concerte, cursuri de munte. Aici s-a relansat site-ul celor de la Monumente Uitate, sau s-a ținut târgul de lucruri gratis. La parter este Bița Color, unde poți da ofață nouă oricărei biciclete. Au pisici prietenoase care ți se așează în poală în timp ce te uiți la film (joia au seară de film).

Dianei 4

Dianei 4, o altă clădire abandonată până de curând, la cinci minute de Piața Universității. Deși am fost o singură dată acolo, la o petrecere Guerrinight a lui Petru de la Radio Guerilla, mi-a plăcut într-atât încât să o adaug pe lista mea de locuri dragi în București. Am tot trecut de Piața Rosetti cât am fost în facultate, dar nu am remarcat niciodată ce clădire frumoasă se ascunde pe străduța de la Piața Rosetti. Dianei 4 are o curte relativ mare pentru București, curte în care a fost amenajată și o terasă. Poți bea o bere/ ceai etc și înăuntru. La fel ca în Carol 53, și clădirea asta e folosită ca spațiu pentru concerte, expoziții, teatru, film, cu deosebirea că este înr-o stare, poate, ceva mai bună.

Biblioteca Central Universitară

Biblioteca Central Universitară “Carol I” (BCU) se află pe locul fostelor Fundaţii Regale, lângă Palatul Regal şi a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau. Exteriorul îmi evocă vremuri mai elegante iar interiorul mi se pare destul de modern şi relaxant. Cel mai mult îmi place să prind loc la etajul al doilea, la margine, pentru că acolo lumina este naturală datorită tavanului de sticlă. Acoperişul este uşor în pantă şi primăvara sau iarna te fură peisajul când alunecă picăturile de ploaie sau se topeşte zăpada.

Teatrul de Comedie, Nottara, Teatrul Mic, Teatrul Act, TNB

Teatrul de Comedie, Nottara, Teatrul Mic, Teatrul Act sunt toate situate la scurtă distanţă de Piaţa Universităţii, aşa că întotdeauna găsesc două bilete măcar la unul din ele când îmi vine cheful de cultură. Teatrul Naţional (TNB) rămâne mai la urmă în lista asta, pentru că nu prea găseşti bilete de pe azi-pe mâine şi mai sunt şi ceva cam piperate (30-80 de RON).

Cafe Verona

Cafe Verona -nici nu-ţi poţi imagina că, lângă bulevardul plin de maşini şi de noxe, în spate la Cărtureşti, e o grădină de vară, cu mese de lemn şi fier forjat, cu pietricele pe jos şi iederă pe gard. Servirea nu e de nota 10, dar au suc de mere ieftin :-). Şi au şi parcare de biciclete pentru cei care explorează oraşul pe două roţi.

Lipscani

Lipscani în timpul zilei, când nu este aglomerat și nu vibrează pereții clădirilor din cauza muzicii. Prin 2002 îmi amintesc că erau doar câteva cluburi, dar nu aveau mese de ratan de plastic întinse pe toată stradă de abia mai reuşeşti să te strecori spre alte străduţe.

Metroul

Metroul – pentru că nu rămâne blocat în ambuteiaje și știi sigur că cel mult în zece minute tot trebuie să vină următorul metrou. Și pentru că poți citi în voie, că nu o să pună prea multe frâne conductorul de tren. Mai e un motiv, mai răutăcios, poate: pensionarii au gratuitate numai pe transportul în comun de la suprafață, nu și la metrou, așa că aici ai mai multe șanse să prinzi un loc liber pe scaun decât în autobuz sau tramvai. Metroul pare mai deschis către cultură față de alte mijloace de transport; în pasajele dintre linii  poți să asculți un miniconcert de muzică clasică, un dans de tango sau o expoziție de fotografie. Inclusiv în metrou găsești crâmpeie de cultură; un exemplu, la începutul lui octombrie 2013 pereții vagoanelor unui tren au fost „tapetați” cu bilețele cu versuri.

Case de epocă

Mai sunt casele vechi, de epocă, de pe lângă Liceul Caragiale, din spate la Intercontinental, pe lângă Grădina Icoanei, zona Pache Protopopescu, Kiseleff. Astea merită descoperite la picior sau cel mult de pe bicicletă, să le admiri în voie şi fotografia din toate unghiurile.

Lista de mai sus poate suferi schimbări în timp, unele locuri pot coborî sau urca în topul preferințelor mele, sau pot chiar fi șterse de tot din inima mea și înlocuite de altele.

Aveți și voi locuri de-astea dragi în orașul vostru?