Oricât de scumpă ar fi Suedia, nu ne-am putut abține să mâncăm din prăjiturile lor. Primele pe care le-am gustat ne-au plăcut așa de mult, că numai de-alea am mâncat apoi: kanelbulle. 

Kanelbullen

Kanelbullen sunt niște prăjituri cu scorțișoară, sub formă de melci, cărora suedezii le-au dedicat o zi în calendar: 4 octombrie. În Gamla Stan (partea veche a Stockholmului) sau la cafenele costă la 40 de coroane (20 de lei) bucata, dar, dacă ți-e poftă de ceva dulce și nu vrei neapărat să stai la o masă, poți cumpăra din supermarket cu 16 coroane una.

La cerșit

În prima zi în Stockholm a fost înnorat și a până la urmă a și plouat, că doar era mijlocul lui octombrie. La 10 grade Celsius e recomandat să mai intri din când în când într-un muzeu sau restaurant să te încălzești. Ne-am ales o cafenea drăguță în Gamla Stan, nu înainte să convertim în gând prețul unei Kanelbulle în leii românești și să convenim că e acceptabil.

Și cum stăteam noi și ne odihneam lângă o cană cu ceai, vedem cum intră o țigancă în cafenea și cerșește de mâncare. Dar nu oricum, ci în italiană! Sigur era una din România, o trădau traista de rafie de pe umăr și fusta lungă, iar limba în care cerșea era dovada că mai fusese „la muncă” și prin alte părți ale Europei. Și mai intrigată am fost să văd că tipa de la bar îi dă tocmai o kanelbulle, pentru care eu ezitasem dacă să intru sau nu în cafenea. Am urmărit-o pe româncuță cum ieșea din cafenea și dosea prăjitura în traistă, m-a observat și ea și mi-a zâmbit complice, deși privirea mea era categoric dezaprobatoare.

Noroc chior

În ultima seară petrecută în Stockholm, în drum spre cazare, îi zic lui Andrei să ne cumpărăm niște kanelbullen să le mâncăm pe tren a doua zi. Ne oprim într-un magazin de colț 7 Eleven și profit de o ofertă: patru kanelbullen la 49 de coroane. Dar nu ieșim bine din magazin că deja două din prăjituri sunt gata mâncate. Mi-am dat seama că în ritmul ăsta le mâncăm pe toate până la cazare și nu ne mai rămâne nimic pentru tren. Așa că facem cale întoarsă la magazin să mai luăm patru.

Tipul de la tejghea tocmai se pregătea să închidă. Strânsese deja prăjiturile. Pe moment mi-am zis că asta e, rămânem fără. Dar vânzătorul scoate o pungă de hârtie și ne dă patru kanelbullen gratuit, că suntem drăguți, avem nevoie de ele iar el se pregătea să le arunce, pentru că nimeni nu le mai cumpără la ora aia. Îi dăm, totuși, 20 de coroane (care, probabil, nu înseamnă nimic în Suedia), un sticker cu Povești călătoare și-l informăm că o să apară pe blog.

*** *** ***

Plimbarea noastră în Stockholm s-a încheiat cu zâmbetul pe buze, după ce începuse prost, cu un telefon furat și prea mulți imigranți din lumea arabă.