Îmi place să mă plimb în natură şi mă indignează să văd păduri defrişate fără săbuinţă (aşa cum am văzut în Munţii Călimani). Îmi doream de mult timp să plantez un copăcel, aşa că m-am înscris pe lista cu voluntari “Plantăm fapte bune” al asociaţiei Ecoassist imediat cum am auzit de proiect.
Plantăm fapte bune la Breaza
În primăvară am participat la împădurirea unei zone din Breaza, pe un deal ce coboară spre Râul Prahova. Pentru cunoscători, terenul se află în spatele Liceului UCECOM Spiru Haret şi aparţine Primăriei. Este ameninţat de alunecări de teren, pentru că se prezintă deja în valuri, cu o pantă de 30º.

Acţiunea era organizată în colaborare cu mai multe companii (inclusiv cu firma la care lucrez) şi cu jandarmeria. O parte din voluntari veniseră independent de organizaţiile astea, fiind înscrişi la newsletter-ul ONG-ului. Am fost, în total, vreo 300 de oameni, trainingul ne-a fost făcut de un inginer silvic şi am avut şi o ambulanţă care a vegheat la sănătatea noastră (cine ştie cum ne loveam cu cazmaua).
Copăceii, sapele, cazmalele, mănuşile de protecţie, apa de băut ne-au fost puse la dispoziţie de organizatori, deşi nu întotdeauna sunt oferite mănuşi şi apă.
Bătaia pe cazma şi sapă
Încălţaţi în bocanci, pantaloni de trening, cu mănuşi de grădinărit, ne-am pus pe treabă sub soarele cald de aprilie.

Iniţial era vorba să ne organizăm în grupuri de câte doi-trei: unul să sape, altul să scoată pământul şi al treilea să ţină copăcelul. Dar la faţa locului fiecare a vrut să demonstreze că poate şi vrea să planteze copăcei. Mai că nu ne-am bătut pe sapă şi cazma.
Groapa nu trebuie făcută prea adânc, ci cât să treacă de partea metalică a cazmalei şi să fie rotundă să poată cuprinde rădăcina puietului. Nu am mai fost eu la sapă, aşa că nu eram cine ştie ce pricepută, dar un coleg voluntar mi-a dat un pont: fiind terenul în pantă şi pământul destul de tare, pentru a-l străpunge mai repede, te sui cu ambele tălpi pe cazma şi te laşi cu toată greutatea pe metal. Dar cocoaţă-te pe partea dinspre deal, să acţioneze forţa gravitaţională cum trebuie 😉 Pe pagina de Youtube a celor de la Plantăm Fapte bune este un filmuleț despre cum se plantează corect un copăcel.

S-au plantat vreo 2500 – 2700 de puieţi de frasin, malin, plop alb, şi, conform statisticilor, vreo 70% din ei o să se prindă. Să sperăm că o să şi reziste animalelor şi oamenilor care trec prin zonă.
De ce să vii să plantezi copăcei
Pentru mine voluntariatul ăsta a fost precum o excursie cu clasa, pentru că ne-au luat dimineaţa cu autocarul, ne-au dus în natură, ne-am simţit bine alături de colegii de muncă şi de prieteni chemaţi la voluntariat, ne-au dat să mâncăm la prânz şi ne-au adus înapoi în Bucureşti cu câte un copăcel – doi suvenir. Puieţii mei i-am ţinut o lună în vază acasă de le-au dat frunzuliţele, asta până am reuşit să-i plantez la ţară, în curte: unul în Oltenia, pe altul în Banat ca să-mi amintească mereu de-o faptă bună.
Am trecut pe la Breaza după câteva luni, la începutul lui iulie şi mi-am verificat parcela cu cei 5 puieţi plantaţi. Le-au dat frunzuliţele, dar trunchiul e încă plăpând. De jur împrejur e o iarbă deasă, plină de flori, de ţi-e mai mare dragul să te tolăneşti pe jos.
Fii responsabil!
Unui copăcel îi trebuie între cinci şi şapte ani să atingă stadiul de masiv lemnos. Astfel, organizatorii încurajează participarea voluntarilor pe termen lung, adică e nevoie de ajutor nu numai la plantare, ci şi la lucrările de întreţinere (două – trei vizite pe an, în care se curăţă de buruieni şi ierburi sau se udă copăcelul).

Cine vrea să planteze un copăcel într-o zonă defrişată sau ameninţată de alunecări de teren, poate să trimită un mail la voluntar@plantamfaptebune.ro. Deşi, din experienţă proprie, am observat că de multe ori e greu şi să fii acceptat ca voluntariat, din cauza numărului mare de înscrişi pe liste. Într-adevăr, e o experienţă plăcută e să participi la acţiuni de genul ăsta 😉
Fotografii
Mai multe fotografii de la voluntariatul din aprilie 2013 găsiţi în albumul “Plantare de copăcei la Breaza” de pe pagina de Facebook “Poveşti călătoare“.